Printre cele mai frumoase carti de dragoste pe care le-am citit vreodata."Cine sunt eu? Si cum se va termina aceasta poveste?
Soarele a rasarit si eu stau langa o fereastra aburita e suflarea unei vieti trecute. In dimineata asta, parca as fi o aratare: port doua camasi, niste pantaloni grosi, o esarfa infasurata de doua ori in jurul gatului si apoi indesata intr-un pulover gros pe care la tricotat fiica mea acum treizeci de ani, cadou de ziua mea. Termostatul din camera este dat la maximum si micul radiator este chiar in spatele meu. Ticaie si suspina, si scuipa aer cald, de parca ar fi un balaur din povesti, dar corpul meu tremura de un frig de care nu o sa mai scap si care m-a pandit vreme de 80 de ani. Optzeci de ani, ma gandesc uneori si, in ciuda resemnarii in fata acestei varste, inca sunt surprins ca nu mi-a fost mai cald de cand era George Bush presedinte. Ma intreb daca asa se simt toti cei de varsta mea.
Viata mea? Nu-i usor de explicat. N-a fost asa fantastica si de spectaculoasa pe cat m-as fi asteptat eu, dar nici nu am stat degeaba ca un popandau. Cred ca a semanat foarte mult cu jocurile mecanice: destul de stabila, cu mai multe urcusuri decat coborasuri, iar de-a lungul timpului a tins sa devina infloritoare. O afacere buna, o afacere norocoasa si am aflat ca nu multi pot spune asta despre viata lor. Dar sa nu va inchipuiti cine stie ce.
Nu sunt un om deosebit, sunt sigur de asta. Sunt un om normal, cu ganduri normale care a dus o viata normala. Nu mi s-a ridicat nici un monument si numele meu va fi curand dat uitarii, dar am iubit pe cineva din toata inima si cu tot sufletul meu, iar pentru mine asta a fost suficient."
Soarele a rasarit si eu stau langa o fereastra aburita e suflarea unei vieti trecute. In dimineata asta, parca as fi o aratare: port doua camasi, niste pantaloni grosi, o esarfa infasurata de doua ori in jurul gatului si apoi indesata intr-un pulover gros pe care la tricotat fiica mea acum treizeci de ani, cadou de ziua mea. Termostatul din camera este dat la maximum si micul radiator este chiar in spatele meu. Ticaie si suspina, si scuipa aer cald, de parca ar fi un balaur din povesti, dar corpul meu tremura de un frig de care nu o sa mai scap si care m-a pandit vreme de 80 de ani. Optzeci de ani, ma gandesc uneori si, in ciuda resemnarii in fata acestei varste, inca sunt surprins ca nu mi-a fost mai cald de cand era George Bush presedinte. Ma intreb daca asa se simt toti cei de varsta mea.
Viata mea? Nu-i usor de explicat. N-a fost asa fantastica si de spectaculoasa pe cat m-as fi asteptat eu, dar nici nu am stat degeaba ca un popandau. Cred ca a semanat foarte mult cu jocurile mecanice: destul de stabila, cu mai multe urcusuri decat coborasuri, iar de-a lungul timpului a tins sa devina infloritoare. O afacere buna, o afacere norocoasa si am aflat ca nu multi pot spune asta despre viata lor. Dar sa nu va inchipuiti cine stie ce.
Nu sunt un om deosebit, sunt sigur de asta. Sunt un om normal, cu ganduri normale care a dus o viata normala. Nu mi s-a ridicat nici un monument si numele meu va fi curand dat uitarii, dar am iubit pe cineva din toata inima si cu tot sufletul meu, iar pentru mine asta a fost suficient."
Enjoy!
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu